Organizația Mondială a Sănătății (OMS) preconizează că până în 2020, depresia va fi a doua dintre cele mai răspândite boli la nivel mondial, după afecțiunile inimii. Un studiu publicat recent de Earth Institute (Institutul Pământului), din cadrul Universităţii Columbia, plasează România printre cele mai puțin fericite ţări din Uniunea Europeană. Este la îndemâna noastră să înțelegem fericirea și să îmbunătățim nivelul acestei stări.
Pentru unii înseamnă liniștea interioară
Fericirea a devenit un domeniu de studiu încă din anii ’80, în prezent fiind o materie predată la universități de renume precum Harvard, Stanford sau Pennsylvania. Știința care studiază fericirea și comportamentele comune ale persoanelor fericite este denumită psihologie pozitivă. Cercetătoarea britanică în domeniul fericirii, Ilona Boniwell, care este și specialistă în psihologie pozitivă, a realizat un studiu pe un eșantion de 1.000 de persoane, care au fost întrebate „Ce înseamnă fericirea pentru ține?”. Rezultatele au fost surprinzătoare, 56% dintre respondenți asociind fericirea cu starea de satisfacție.
Conform dicționarului, starea de satisfacție înseamnă a accepta lucrurile așa cum sunt. O altă interpretare se referă la satisfacția mentală sau emoțională, mai ales liniștea sufletească. Când respondenții au fost întrebați ce a contribuit la satisfacția lor, dr. Boniwell a primit răspunsuri foarte practice și concrete, de genul: „Pentru mine, fericirea se referă la liniștea personală”; „Fericirea înseamnă a merge la culcare liniștit și a te trezi a doua zi”; „Fericirea este atunci când ești OK în interior cu locul unde ești și cu cine ești”; „Înseamnă să fii împăcat cu mersul lucrurilor”; „Fericirea este atunci când scoți câinele la plimbare”.

Vizita de recunoștință, o cale spre satisfacție
Conform părerii psihologilor pozitivi, aprecierea lucrurilor mărunte pot ajuta în depășirea momentelor dificile. Acestea pot crea o stare de satisfacție, chiar și atunci când este străbătută o perioadă dificilă. Practicând recunoștința și alegând conștient gânduri constructive, vom obţine un impact pozitiv pe termen lung asupra sănătății și stării de fericire. Lynn A. Robinson, expert american în tematica intuiției, oferă câteva îndrumări pentru a putea alege fericirea:
● „Notați-vă lucrurile bune” – este esențial ca atenția să fie focusată pe aspectele pozitive, pe lucrurile care merg bine. Astfel se va îndepărta senzația copleșitoare că totul este pierdut.
●„Găsiți timp pentru recunoștință” – aceasta trebuie practicată, conform sfaturilor lui Robinson, pentru a împărtăși semenilor aprecierea pentru unii dintre ei. Martin Seligman, considerat părintele psihologiei pozitive, descrie în cartea sa „Fericire autentică”, o tehnică numită „vizita de recunoștință”. Ea constă în alegerea unei persoane însemnate, căreia i se cuvin mulțumiri. Acesteia i se adresează o scrisoare, apoi i se cere permisiunea de a o vizita și i se citește scrisoarea, cu voce tare.
● „Practicați jocul bucuriei” – este, în esență, o cale de a găsi în fiecare situație partea pozitivă, poate chiar o inversare a percepției. De exemplu, dacă o perioadă extrem de dificilă a fost depășită, trebuie să fie privită de maniera „slavă Domnului că am trecut peste ea, că am avut puterea de a o traversa”. În felul acesta, echilibrul va fi regăsit, iar țelurile imediate vor fi atinse.

Bunătatea este dragoste în acțiune
“Bunătatea este religia mea” – Dalai Lama
Există adevăruri universal valabile, care depășesc granițele religiilor. Bunătatea este una dintre ele, susține Randy Taran, într-un articol recent din Huffington Post, parte a unei serii denumite “Alfabetul fericirii”. Manifestarea ei aduce la suprafață tot ceea ce avem mai bun în noi, în fapta în sine și în cei care observă actul ca atare. În acest fel, nu este niciodată conținută de un singur act ci are o influența puternică și puterea de a erupe și a transforma o întreagă comunitate. Are această capacitate de a călători, a se răspândi și a inspira. Într-o lucrare scrisă desfășurată în anul 2009, la Harvard, studenții au fost chestionați asupra momentului cel mai recent în care au cheltuit 20 sau 100 de dolari pentru ei sau pentru alții. Rezultatul a arătat că cei care au dăruit banii erau mult mai fericiți, decât cei care au cheltuit pentru sine. Acest sentiment plăcut îi inspiră adesea pe oameni, să dorească să repete experiența. Pentru că senzația este extrem de plăcută, mai ales când există o legătură cu persoana sau situația la care ați ajutat. În acest fel știți că ați contribuit și acest act întreține un sentiment confortabil, care durează mai mult decât plăcerea obținută din acumularea unor bunuri efemere, de care v-ați putea plictisi curând. Cei care practică generozitatea și bunătatea câștigă mai mult decât dăruiesc, pe termen lung.
Banii nu sunt necesari, pentru a manifesta bunătate. Este suficient să zâmbiți unui necunoscut, să ascultați ceea ce cineva se străduiește să exprime, să acceptați pe cineva pentru ceea ce este. Amintiți-le celorlalți despre acest lucru, chiar dacă ei nu îl sesizează. Uneori simplul fapt de a avea încredere în cineva , îi poate da aceluia puterea de a face următorul pas. Aveți mai multă putere decât conștientizați, de a schimba ziua cuiva, de a-i face viața mai frumoasă, de a fi schimbarea pe care toți o căutăm.
O conferință pe această temă, la București
La 5 și 6 octombrie, Asociația Inițiativa pentru Fericire organizează la București, în cadrul Universității Româno-Americane, Conferința despre Fericire, prima de acest gen din Estul Europei. La eveniment vor fi prezenți mai mulți speakeri care vor trata subiectul din perspectiva activității lor. Printre aceștia, Randy Taran, fondator Project Happiness, coordonator al Happiness Coalition (ce include Universitățile din California și Standford) și membru în Consiliul de administrație al Fundației Dalai Lama, precum și Wenceslao Unanue, consultant de psihologie economică pentru ONU și Guvernul Regal al Bhutanului, profesor al Universității Adolfo Ibanez și profesor asociat la Universitatea din Sussex.

Perspectiva Budistă, a lui Dalai Lama

„Fericirea nu o primești de-a gata. Ea vine din acțiunile tale.“ susține una din învățăturile lui Dalai Lama, cel mai înalt grad spiritual în Tibetul secolului XVII-lea si până în secolul al XX-lea. Budiștii din Tibet consideră că Dalai Lama este una din multiplele reîncarnări ale lui Avalokiteśvara (Domnul care se uită în jos). Scopul principal al sistemului tibetan constă în lărgirea și cultivarea minții printr-o mare varietate de cunoștințe. În ceea ce privește standardele avansate de educație seculară, aceasta include teatrul, dansul și muzica, astrologia, poezia și compoziția. Perspectiva budista asupra sensului vieții este concentrata într-un alt îndemn: „Semeni o fapta, culegi un obicei; semeni un obicei, culegi un caracter; semeni un caracter, culegi un destin.”
De reținut:
• „Lumea ne frânge pe toți, dar mulți se întăresc în locurile frânte. Îți doresc să fii puternic, chiar dacă treci prin momente de suferință” (Ernest Hemingway)
• Conform aceluiași studiu, World Happiness Report pe 2013, Danemarca, Norvegia, Elveţia, Olanda şi Suedia sunt cele mai fericite ţări din lume. Din cele 156 de state evaluate, România se află pe locul 90, înaintea Ungariei şi Bulgariei, dar în spatele Greciei sau Libiei.

Acest articol a fost publicat in revista Taifasuri