Într-una din zilele trecute, am descins printre nămeți, în restaurantul La Mama Delea Veche, cu dorința declarată de a mă bucura de puțin răsfăț. Culinar, credeam eu, dar s-a dovedit a fi un răsfăț complex.

M-au întâmpinat cu căldură, într-o atmosferă veselă, Mihaela, Silvana și Cătălin, respectiv doi dintre managerii lanțului de restaurante, proprietarul acestuia, dar și alți prieteni dragi. (Mi-am permis să enumăr întâi doamnele și să-l las pe Cătălin la urmă, pentru că am convingerea că înțelege și practică genul acesta de ierarhizare, în astfel de ipostaze).

Și pentru că în minte mi-a venit expresia “pour les connaiseurs”, să menționez că pe masă se afla o frapieră plină ochi cu gheață, în care se tolănea o sticlă cu champagne Bouché, importată chiar de către firma care administrează restaurantele La Mama.

Tot pentru răsfățații de mai sus, nenumărate soiuri de vin românesc de viță nobilă au fost oferite spre degustare de către managementul publicației vinul.ro, prin bunăvoința lui Cezar Ioan.

Restaurantele La Mama trec printr-o etapă de redecorare, care încearcă să țină pasul cu clientul, menținând la loc de cinste arta și valorile autentice românești. Alături de bibliotecile care și-au făcut deja apariția în multe dintre restaurantele lanțului, de vesela și tacâmurile moderne, la loc de cinste se află piese vestimentare valoroase, la fel cum ia românească se află în centrul evenimentelor pe care acestea le organizează. Schimbările fac parte dintr-o suită de surprize, care anticipează împlinirea celor 18 ani de existență, în luna februarie a acestui an.

În meniul restaurantelor La Mama și-au făcut loc, alături de preparate ce au făcut carieră în cei peste 17 ani de când acestea există, unele mai sofisticate, precum salata cu pere coapte și brânză cu mucegai albastru, pulpa de rață confit, dar și unele internaționale, de mare succes, cum sunt burgerul sau salata Caesar. Deserturile s-au diversificat și ele, iar pe lângă clătite, papanași și torturi, au apărut multe sortimente de înghețată artizanală corectă (adică nu cosmetizată, dar provenind dintr-o foarte industrială cutie). S-au strecurat în meniu și preparate inedite, cu denumiri pe măsură, cum este “Sărutul Basarabiei”, o reinterpretare a unui desert provenit din acea parte a României Mari, bazat pe prune uscate, umplute cu nuci crocante și scăldate în suc de portocale.

Proprietarul lanțului de restaurante, Cătălin Mahu recunoaște că multe dintre preparate le-a introdus în meniu tocmai pentru că totul se schimbă: gusturile, mentalitățile, obiceiurile de consum, iar ceea ce își dorește pentru restaurantele sale este să țină pasul cu tendințele.

O atitudine cât se poate de corectă, pentru că nici la mama acasă nu mănânci la fel ca acum zece sau șaptesprezece ani, ci doar gustul bucatelor și maniera de a găti și a te înconjura cu dragoste rămân aceleași.

Prânzul între prieteni, dintr-o zi de marți, cu “trei ceasuri norocoase”, cum le-au denumit gazdele noastre, s-a dovedit a fi o experiență memorabilă, o încântare nu doar pentru papile, ci și pentru ochi și minte.

Știu sigur că dacă-mi este foame și mă aflu în preajma unui restaurant La Mama, intru cu încredere, pentru că voi găsi ceva care-mi va aminti de masa mamei, într-o zi bună!