Începând de miercuri, 21 octombrie, și până vineri, 23 octombrie, Viasat History, membră a companiei independente de divertisment Viasat World, propune zilnic, de la ora 18:45, iubitorilor de istorie, și nu numai, sezonul 1 al seriei de documentare „Geografia războiului: Al Doilea Război Mondial”.
Este prezentată cea mai mare conflagrație a secolului trecut prin prisma geografiei iar autorii încearcă să răspundă unor întrebări, precum au reușit tancurile germane să pătrundă atât de adânc în Franța, în timp ce elanul ofensivei din est a fost epuizat de distanță, de condițiile meteorologice și de problemele de aprovizionare? De ce a fost Malta, o mică insulă, atât de importantă pentru războiul din Africa de Nord? Și cum se poartă un război peste un ocean, acolo unde distanța însăși devine inamic?
„Este întotdeauna minunat să iei un eveniment cu care oamenii cred că sunt familiarizați și să îl prezinți dintr-o perspectivă nouă – asta face ca povestea să fie captivantă”, spune Nick McInerney, producător executiv, WildBear.
Seria prezintă războiul nu doar ca o luptă pentru orașe și teritorii, ci și pentru porturi, insule, rute maritime și capacitatea de a transporta combustibil, muniție și oameni acolo unde era cea mai mare nevoie de ei.
Primul episod, „Europa de Vest: un obstacol poate deveni și o cale de acces”, arată cum au depășit germanii bariera naturală a pădurilor din Ardeni, prin ofensiva decisivă a trupelor de blindate, dar și cum a devenit Regatul Unit un portavion apărat de Canalul Mânecii, ce a permis victoria în Bătălia Atlanticului și apoi debarcarea din Normandia
Documentarul urmărește apoi rolul major avut de Malta, prin poziționarea sa geografică, ce a permis victoria aliaților în Africa de Nord și debarcările în Sicilia iar apoi în Italia.
„Vedeta” părții a treia a documentarului este Frontul de Est, spațiul unde lipsa barierelor naturale și distanța au devenit ele însele o armă. În timpul Operațiunii Barbarossa, lansată în vara anului 1941, forțele germane au avansat adânc în teritoriul sovietic. Cu toate acestea, pe măsură ce frontul se extindea, comunicațiile și logistica deveneau din ce în ce mai dificile.
McInerney comentează: „Pe Frontul de Est, forțele lui Hitler s-au confruntat cu aceleași condiții cu care se confruntaseră oamenii lui Napoleon cu peste un secol în urmă. Distanțele, clima și resursele au definit ambele campanii, dar în moduri diferite”.
Ultima parte a seriei este dedicată zonei Pacificului. După atacul de la Pearl Harbor, Japonia s-a confruntat cu o problemă imensă: cum putea să controleze și să apere un imperiu format din insule și baze împrăștiate în întregul Pacific? În același timp, Statele Unite au fost nevoite să învețe cum să transporte trupe, combustibil, provizii și arme pe distanțe de o mărime fără precedent.
McInerney adaugă: „Acolo unde a fost posibil, am corelat imaginile din perioada războiului cu unghiurile de filmare din prezent, ceea ce, într-un fel, reduce distanța temporală dintre atunci și acum și face ca evenimentele războiului să pară că s-ar fi întâmplat săptămâna trecută sau anul trecut”.
