Viasat History, membră a companiei independente de divertisment Viasat World, prezintă, începând de luni, 2 noiembrie, orele 23:00, o nouă serie, „Căutătorii faraonilor pierduți”.
În secolul al XIX-lea, marile imperii, precum Franța, Marea Britanie și Prusia s-au întrecut în goana după comorile faraonilor, în căutarea cărora au trimis soldați, diplomați, artiști, un circar plin de forță și un tânăr lingvist strălucitor. Docudrama în șase părți redă, prin scene dramatizate și reconstituiri 3D, aventurile lui Vivant Denon, Giovanni Battista Belzoni, Jean-François Champollion, Richard Lepsius și Auguste Mariette.
Egiptologi de renume le refac pașii la fața locului, la Giza, Karnak, Abu Simbel și Saqqara, cântărind fiecare descoperire în raport cu jaful care a însoțit-o
Primul episod, explorează „Expediția egipteană a lui Napoleon (1798–1801)”. Bonaparte debarcă în Egipt însoțit de o armată și de o echipă de cercetători. Artistul Vivant Denon își riscă viața schițând temple de-a lungul Nilului, iar la Rosetta, trupele franceze descoperă o piatră inscripționată în trei sisteme de scriere.
În al doilea episod, „Vânătoarea de comori (1801–1816)”, Marea Britanie pune mâna pe Piatra din Rosetta, iar consulii rivali Drovetti și Salt se întrec pentru cele mai valoroase antichități ale Egiptului. Belzoni, un fost circar devenit inginer, pornește să transporte colosalul Tânăr Memnon la Londra.
Episodul 3, „Bătălia hieroglifelor (1817–1827)”, îl prezintă pe Belzoni deschizând Abu Simbel și devenind primul, după mii de ani, care pătrunde în mormântul lui Seti I. În Europa, Champollion se întrece cu Thomas Young pentru a descifra hieroglifele.
În episodul 4, „Champollion în Țara Faraonilor (1828–1829)”, acesta își verifică abilitățile de descifrare la Memphis, Karnak, Philae și Abu Simbel. Regii uitați vorbesc din nou, dar expediția îi costă sănătatea.
Egiptologul dr. Chris Naunton caracterizează acești pionieri astfel, „când ne gândim la egiptologi, avem tendința să ne imaginăm adesea niște personalități academice destul de serioase. Dar, de fapt, mulți dintre primii descoperitori erau niște personaje destul de colorate”.
Al cincilea episod, „Războiul piramidelor (1837–1846)”, Howard Vyse își croiește drum cu forța în piramidele din Giza. La Karnak, Prisse d’Avennes îl depășește în ingeniozitate pe prusacul Richard Lepsius în cursa pentru Camera Strămoșilor.
Și, în cele din urmă, în episodul 6, Paznicul comorii (1850–1881), Auguste Mariette descoperă Serapeumul din Saqqara. Fostul vânător de comori înființează apoi Serviciul de Antichități al Egiptului și primul muzeu din Cairo.
