Editura Publisol lansează cartea Ghetto veac XX, de Ury Benador

Editura Publisol lansează volumul Ghetto veac XX, o invitație în culisele unei epoci trecute și a unei întregi comunități, din perspectiva unui scriitor evreu: Ury Benador. Cartea apare în colecția Biblioteca Secolului 20 și cuprinde o prefață semnată de Ovidiu Pecican.

 

Ghetto veac XX prezintă „viața romanțată a lui Baruch Landau, care e, se pare, mai puțin viața lui, cât viața epocii sale și a evreilor.”, conform autorului Ury Benador. Romanul debutează abrupt, cu marea călătorie din 1930 a „financiarului” Baruch Landau, soldată cu dispariția sa șocantă, apoi are loc o întoarcere în anul 1925, an de cotitură, când, căsătorit cu Mira fiica unui rabin, caută să plece la București pentru a ieși din sărăcie. Epopeea familiei Landau începe în ghetoul din Dorohoi, continuă la Brăila unde tatăl, croitorul Mendl Landau, decide să se mute pentru a scăpa de sărăcie. În copilărie, Baruch face cunoștință cu antisemitismul în mai multe forme, de la frământările din 1907, când țăranii răsculați se dezlănțuie împotriva evreilor, sau când susține examenul la liceu, la care obține nota 8,33 dar nu este primit deoarece locurile fuseseră completate cu „neevrei”. Neavând bani pentru o școală particulară, se angajează mai întâi ucenic la un fotograf, apoi funcționar la o societate comercială. Se apropie de mișcarea socialistă, fiind fascinat de Ștefan Gheorghiu sau Panait Istrati. Baruch devine obsedat de problema evreiască, încearcă să scoată o gazetă în idiș și chiar să lanseze o mișcare de popularizare a limbii și literaturii idiș.

Ghetto veac XX a fost prima parte a unei trilogii plănuite de Benador, în care următoarele volume ar fi fost Mâl și beznă, și Urcuș în gol. Acestea însă n-au văzut niciodată lumina tiparului.

Ury Benador (Simon Schmidt) s-a născut la data de 1 mai 1895, în comuna Milișăuți (astăzi în județul Suceava). A fost al doilea născut dintre cei șase copii ai Liubei Schmidt și ai lui Moise Grünberg. A copilărit la Mihăileni, Botoșani, iar mai târziu s-a mutat cu familia la Brăila. A fost un autodidact, învățând de unul singur ebraica, franceza, germana, idiș și româna.

În 1916, împreună cu Iacob Botoșanski, a editat bilunarul Der Hamer, unde a publicat și primele sale creații literare în idiș. Debutul literar în limba română a avut loc în anul 1924 la Iași în revista Lumea literară.

A colaborat la numeroase periodice ale vremii. A obținut Premiul Asociației Criticilor Dramatici și Muzicali din România pe anul 1924. În 1927 a început să frecventeze cenaclul lui Lovinescu, „Sburătorul”, desfășurând o bogată activitate publicistică, de traducător, prozator și dramaturg, cu subiecte inspirate din mediul evreiesc și dovedind reale calități de analist. După 1944 a fost membru în Comitetul central al Consiliului Democratic Evreiesc. În 1948 a făcut parte din primul Comitet de conducere al Uniunii Scriitorilor, iar între 1947-1954 a îndeplinit funcția de secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din București.

A avut trei copii, două fiice și un fiu. A decedat la data de 23 noiembrie 1971, la București.

Opere: 1907 – Mloche – Mamluche (Meserie – împărăție), Nefilat Hahomot (Căderea zidurilor), 5 acte (1925) Appassionata (1935), Preludiu la Beethoven (1940), Ghetto veac XX (1934), Subiect banal (1935), Hilda (1935), Final grotesc (1940), Gablonz magazin universel (1961), Beethoven omul (1964).

Cartea este disponibilă pe publisol.ro, în librării (Cărturești, Librarium, librăriile Alexandria, Sedcom Libris Iași, Librăria Mihai Eminescu, libraria Șt.O. Iosif, Compania de librării București, Prăvălia cu cărți Constanța și magazine on-line (emag.ro, libris.ro, librex.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, bookzone.ro, bookcity.ro etc).

– Publicitate –

 

Leave a Reply