De ce să te aventurezi într-o “Evadare în Dealu Mare”?

“Proximitate. Diversitate. Calitate.” Acesta este motto-ul celei de a doua ediții de “Evadare în Dealu Mare”. Dar ca să-l înțelegi pe deplin trebuie să accepți provocarea. După ce ai trăit experiența, vei dori s-o repeți. Și se poate, pentru că sunt patru trasee, care cuprind câte trei crame, iar într-o zi poți parcurge un traseu. Cam cât să fii ocupat vara aceasta! 

 

Anul trecut, în August, când toți fremătam de dorul de vacanțe, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare iniția un proiect îndrăzneț – Evadare în Dealu Mare. Proiectul a avut succes, iar mie mi-a rămas gândul la cele trei trasee, ce au cuprins câte trei crame, din care eu nu am văzut niciuna.
Pentru că atunci am ales să-mi plimb temerile prin alte locuri, mânată de alte doruri, invitația de a participa la o avanpremieră a ediției din acest an a venit ca o recompensă mult râvnită.

Astfel, am ajuns în compania unor pasionați de vin, amatori și chiar profesioniști, cum le place să li se spună, și am plecat să vizitez cramele LacertA, Apogeum, Serve și Dagon Clan.
Vrăjiți fiind de vorbele lui Cezar Ioan – “Connaiseur fără ifose”, promotor al Asociației Dealu Mare, dar și de poveștile “Curatorului de zacuscă” – Cosmin Dragomir (ambii inițiatori ai Zilei Naționale pentru Gastronomia și Vinurile din România), nu am realizat când am parcurs distanța București – Fințești și am ajuns la Crama LacertA.
Am înțeles însă la ce se referă primul din cele trei criterii enumerate în motto-ul proiectului, și anume proximitatea. Da, suntem neașteptat de aproape de cramele din Dealu Mare și ar trebui să reținem acest lucru! 

Crama LacertA

Cele 82 de hectare – ce produc vin medaliat cu aur la numeroase competiții internaționale, Conacul Dorobanțu – opera arhitectului Ion Mincu (construit în 1901 și renovat în 2005, conform planurilor originale), simbioza perfectă a naturii – ce permite șopârlelor să lâncezească liniștite la soare, într-atât încât să devină logo pentru brandul LacertA, fac ca vizita la cramă să devină memorabilă. 

        Blanc de Noir povestit de oenologul Mihai Baniță

Oenologul Mihai Baniță ne-a prezentat vinurile dar și echipamentele moderne care fac posibilă performanța de la LacertA. Printre acestea linia de îmbuteliere extrem de modernă, în care s-a investit mult. 

 Crama LacertA – Oenologul Mihai Baniță

Crama Apogeum

La Gura Vadului, m-am reîntâlnit cu mult drag cu domeniul Tohani, pe care l-am descoperit acum doi ani. Am regăsit conacul somptuos, gazdele primitoare și aceeași inegalabilă Fetească Apogeum, oferită cu generozitate de proprietarul Apogeum și fondatorul Valahorum, Virgil Mândru.

Proprietarul Apogeum – Virgil Mândru

Domeniul s-a îmbogățit cu un spațiu de cazare nou, ce oferă 14 camere confortabile, decorate în stilul conacului.

Pensiunea Apogeum


Aici vă așteaptă acum sommelierul Vasile Ghimpu, să vă prezinte vinurile și istoria Apogeum.

Sommelierul Vasile Ghimpu

Iar mie îmi oferă prilejul să punctez cea de a doua caracteristică a cramelor selectate în traseele din proiectul Evadare în Dealu Mare, diversitatea

Crama Serve

La Ceptura, am descoperit o cramă nouă, construită în anul 2000, pe un amplasament aflat în apropierea viilor, desprinzându-se astfel de vechea cramă Dyonisos Ceptura, în care cu ani în urmă Contele Guy Tyrel de Poix gustase pentru prima dată Feteasca Neagră și fusese sedus de aceasta.
Două vizite și o descriere de doar șase rânduri despre terroir-ul românesc în World Athlas of Wine au fost suficiente pentru Guy Tyrel de Poix și viitoarea lui sotie, Mihaela, pentru a porni o nouă eră în industria vinului românesc. Astfel, în 1994 ia naștere S.E.R.V.E (Societatea Euro Română de Vinuri de Excepție), prima societate privată din sectorul viticol românesc. 

Aici puteți degusta și afla povestea vinului care poartă numele primului nepot al familiei (acum în vârstă de 13 ani), Cuvee Alexandru. 
Răbdarea proprietarului Guy Tyrel de Poix și a oenologului Aurel Rotărescu, au demonstrat că perseverența aduce excelența în lumea producerii de vinuri. Merită să dați click și să citiți interviul!

Și aici, la Serve, inovația și creativitatea sunt apreciate! 

Sabin Băniță- Crama SERVE

Crama Dagon Clan

Atunci când credeam că am văzut tot: istorie, tradiție, experiență, modernism, inovație, am ajuns la Dagon Clan, în Valea Nucetului.
Includerea acestei crame în traseul nostru nu cred că a fost întâmplătoare, pentru că aici totul este nou, neastâmpărat și curios, exact cum îi șade bine unei crame artizanale. Care face vinuri în cantități mici, dar cu aspirații mari. 

 Dagon Clan

Ce oferă în plus Crama Dagon Clan? Un perimetru rustic, potrivit pentru o seară în mijlocul naturii, unde poți povesti în jurul unui vin considerat “Cel Mai Bun Rosé din România în 2019” de ghidul Gault & Millau. Iar dacă se lasă frigul, din beciul aflat pe domeniu, ce se pare că i-a aparținut domnitorului Brâncoveanu, oenologul Mihai Rățulea poate să aducă o pipetă cu licoare dătătoare de viață și speranță.

Drumeție la Dagon Clan

Te desparți cu greu de oamenii de la Dagon, pentru că sunt entuziaști, inventivi și plini de bunăvoință. Pentru o experiență neconvențională, locația și echipa de aici sunt cu siguranță perfecte! 

Crama Dagon Clan

Am părăsit spre seară ultima cramă din program, cu un oarecare regret. Timpul petrecut în Dealu Mare a însemnat cunoașterea multor oameni, locuri, fațete ale unei experiențe complexe. 
Da, calitatea a fost liantul. Pentru calitate, în primul rând merită să accepți această provocare. Calitatea vinurilor, a celor care îl creează, îl prezintă, calitatea serviciilor, a dotărilor, totul este sau se apropie de superlativ.

Și mai merită să-l asculți sau să-l citești pe Cezar Ioan. Domnul acesta trece vinul prin filtrul cuvintelor, de-ți vine să-l sorbi în timp ce citești! 

Cezar Ioan


 

 

 

 

 

Leave a Reply