Seara de Moș Nicolae, lume multă, oameni la fel, din fericire. Așteptări pe măsură, pentru că spectacolul este ultimul din an și se vrea a fi festiv.

După un intro descriptiv, dar în care ni se amintește politicos și subtil să nu uităm să închidem telefoanele mobile, pe scenă irumpe Duban și începe să-i dea replica lui Cristian Mitescu.

Și intri deodată într-o aventură în care șase pacienți cu tulburări obsesiv-compulsive (TOC), organizează o sesiune ad-hoc de terapie în grup, în sala de așteptare a unui psihiatru renumit în tratarea tulburărilor obsesiv-compulsive. Acesta acordă rar consultații în Franța, iar cele șase personaje aflate acolo s-au programat cu multe luni înainte, pentru a obține o consultație. În lipsa doctorului, care întârzie mult, cei șase vorbesc, se cunosc și joacă Monopoly, făcând o veritabilă terapie de grup, întreruptă de crizele de TOC ale fiecăruia.

O maniacă a curățeniei (Andreea Samson) un taximetrist obsedat de calculi (Andrei Duban), un tânar care se deplasează sărind de pe o piesă de mobilier pe alta (Victor Bucur), o fanatică a controlului (Anca Țurcașiu), o tânără ce repetă fiecare frază de două ori (Doina Antohi) și un individ care are ieșiri verbale și gesturi bruște (Cristian Mitescu) își dau replica, pe rând și stârnesc hohotele nebune de râs, ale spectatorilor.

Finalul, deși oarecum previzibil, este totuși savuros, agrementat de prezența decorativă a Ralucăi Guslicov. Un eveniment dezirabil, deci.

Piesa, scrisă de dramaturgul Laurent Baffie este jucată în mai multe țări și se bucură de un imens succes. Versiunea românească, tradusă și adaptată de Irina Margareta Nistor, a fost pusă în scenă de Ricard Reguant, regizorul catalan care a montat primul musical de tip Broadway de la noi, „Chicago”. Scenografia este semnată de Ioana Pashca, iar producătorul executiv este Mihaela Popescu.

Reprezentațiile, care au debutat în 18 octombrie, la Grand Entertainment, vor continua după Sărbători.

Credit foto: Alin Maximilian